luni, 25 iunie 2012

Zile din viata noastra

  Întâmplarea se petrece cu ceva timp în urmă, atunci când totul era așa cum trebuie, păsărelele cântau, vântul adia ușor și scutura frunzele copacilor de dogoarea aruncată asupra lor peste zi. Azi împlinindu-se o săptămâna de la nefericita întâmplare m-am hotărât să vorbesc despre asta.
 

 Totul a inceput banal ca în orice zi normală, m-am trezit devreme, cafea, 12 țigări, lucruri normale și de ce n-ar fi, ce dracu doar e o altă zi îngrozitor de caldă care te trimite cu calm să dormi în frigider. Totul era ok doar că mă frământa ceva destul de tare, chiar nu știam de ce, aveam sentimentul ăla tâmp că am uitat ceva, dar nu reușeam să-mi dau seama ce. O zi întreagă  m-a bântuit teribil acest sentiment oricât aș fi încercat să scap de el, când mâncam îmi trântea lingura infarfurie, la wc bătea ca disperatul în ușă, la tv îmi schimba canalele aiurea, treburi de genul.
 
 Spre sfârșitul zilei, în timp ce stăteam în pat și număram liniștit paginile unei cărți, așa de plictiseală, brusc îmi aduc aminte că n-am plătit întreținerea. Mă cuprinde o panică teribilă, răscolesc cu o disperare cruntă toată casa în speranța că voi găsi rapid hârtia cu care puteam să plătesc. După lupte seculare de aproape 30 de minute ies de sub pat victorios cu hârtia în mână și mă duc repede să mă încalț, moment în care mă uit la ceas și îmi dau seama că e prea târziu să mai plătesc. Că să mă liniștesc mă duc pe balcon să fumez o țigară, și în timp ce-mi înecam plămânii în fum, văd dubă de la mascați undeva după colț, moment în care aud că bate cineva la ușă. Arunc repede țigară și cu mâna tremurândă deschid ușor ușa, fără să întreb, îmi dau seama că e un om al legii îmbrăcat în civil care a venit să mă ridice într-un mod civilizat și pașnic.
 
 Îl rog să-mi acorde un moment să mă duc până în baie să-mi iau niște cărți și material de citit, observ cu coada ochiului un moment de neatenție din partea lui, și foarte rapid scot din vasul wc-ului revolverul și încerc să-mi împing un glonte în creier. Foarte agil tipul sare asuprea mea să mă împiedice, și în toată agitația și cu o îndemânare nemaivăzută tot am reușit să mă împușc, dar nu în cap ci în cur. Am ieșit din casă pe targă însoțit de tot felul de medici și asistente, cu o eșarfa înfășurată în jurul rănii, într-o stare de șoc dar cu speranța că voi supraviețui.
 
 În salvare, în timp ce meditam cu un glonț în cur, mi-am dat seama că dacă nici faptele bune nu rămân nepedepsite, nici cele rele nu au scapare, așa că am promis să nu mai fac prostii...până data viitoare.
 
 
Numai bine.

joi, 7 iunie 2012

Mizerie electorala


Stiu ca nu e nici o noutate, dar duminica 10  Iunie se opreste Pamantul in loc pentru noi romanii, pentru tara in care nimic nu este in regula si unde totul se face d'ampulea, dar e ok pentru ca am fost fortati sa ne obisnuim, si desi stim ca daca ne-am schimba si am face ce trebuie ar fi mai bine nu o facem, pentru ca ne-am invatat ca "las' domle ca merge asa".

Dupa cum spuneam, duminica se aleg primarii si membrii consiliilor judetene in Romania, si fiind pe ultima suta de metri, marsul electoral e cat se poate de accentuat si de galagios asemeni unei galerii pe stadion. Dimineata de dimineata si zi de zi auzi cum oracaie cate unu' pe strada invitandu-te sa votezi viitorul, schimbarea etc.

Lipsa de cultura si educatie si dorinta arzatoare de avutie a fiecaruia a transformat campania electorala  intr-un camp de lupta de la marginea padurii, un loc unde nu sunt reguli, un loc unde poti sa calci in picioare pe oricine si sa te stergi de sange pe tricoul dusmanului numai ca sa poata iesi cu fruntea sus.


Cu un avant puternic fiecare candidat la tronul din WC-ul public al orasului, satului sau comunei (dupa caz) isi evidentiaza dorinta de a prelua conducerea prin anticampanie astfel:

- "X a promis aia, aia si aialalta si nu a facut nimic, a furat impreuna cu partidul, votati-ma pe mine ca eu fac nu promit" - asta e fraza cel mai des auzita care induce oricare cetatean intr-o eroare pe care a mai trait-o si alti 4 ani si asa mai departe.
Cand auzi asta, iti poti imagina ca esti la curve, e ca si cum ar veni una la tine si-ti zice nu te duce la etajul 2 ca alea nu te fut bine, vino la mine ca te fac eu varza.


- se distribuie materiale promotionale dactilografiate de o adunatura de oligofreni care nu stiu sa scrie corect romaneste, care nu stiu regulile standard de dactilografiere, care nu stiu sa aseze un continut intr-o pagina si care nu stiu sa scrie corect la calculator.


- se toarna asfalt si se vopsesc stalpii si bancutele din parcuri in timp ce ploua si se cheltuie banutii pe mizerii de doi lei ca sa ia ochii oamenilor sa arate ca 'ei face'


Astfel de lucruri se vor repeta la nesfarsit, lucruri din care alegatorul nu va avea niciodata nimic de castigat, poate doar sa si-o ia in mana si sa ii zica "doar noi am mai ramas".


Continui sa astept personajul care are o cultura de invidiat, o educatie aparte care sa faca diferenta.


Pana atunci, numai bine!